Simți vreodată că în unele locuri parcă e scris să ajungi, pe când în altele, probabil că nu? Azore e un vis mai vechi de-ale mele, aș fi vrut să ajungem aici anul trecut, n-a fost să fie, așa că ne-am încăpățânat (probabil mai mult eu) să îl atingem anul ăsta. De ce Azore? Îmi suna exotic, verde, departe (deși nu cel mai departe) și avea balene. Ca un Ahab modern, pasiunea mea pentru aceste frumoase creaturi mă trage, în ultima vreme, spre locuri unde aș putea să le vânez vizual. Varianta scurtă a acestei povestiri: am venit aici să vedem balene. Le-am văzut? Nu. Prin urmare, dacă sunteți pe…

Sâmbătă, 6.15. Să-mi spună cineva de ce mă chinui așa😢 nu-mi spune nimeni, așa că mă îmbrac cu ochii-nchiși, apuc aparatul de-o toartă și ies pe ușă. Niciodată n-am vrut să mă trezesc, dar niciodată n-am regretat c-am făcut-o, după ce a răsărit. Ne decidem greu care să fie punctul cel mai bun de observat, dar și când îl găsim…parcă tot l-am mai căuta😁 E liniște. Atât de liniște, că am impresia că aud broaștele. Pescărușii așteaptă și ei cuminți, primele raze. Oare lor le place nisipul încins? Nu e cel mai spectaculos răsărit, nu în sensul clasic. Și totuși, aici ca peste tot, are în el promisiunea unei nouă…

Am ales să nu-mi petrec timpul în Lisabona; nu pe tot, cel puțin. Tot ce știam despre țară, înainte să ajung aici, era că e fâșia aia îngustă de după Spania, cu tramvaie galbene (văzute în magneții de pe frigiderele prietenilor) unde se vorbește portugheza. De ce n-am vrut să mă duc în Lisabona? Că simțeam că nu acolo e spiritul țării. Ce zonă am ales, în schimb? Algarve. Partea de sud a țării, expusă toată plajelor și Atlanticului. Pentru că un zbor până-n Faro ar fi consumat o zi întreagă și nici prea ieftin n-ar fi fost, am ales o cursă directă spre Lisabona, de unde am închiriat mașină…