Island hopping – Paros – barely a hop

În dimineața în care trebuia să plec din Milos, m-a dus tot Margarita la port…la ora 6.20😭 Hospitality level – 9999! Și a se consemna că s-a oferit, nu i-am bătut eu apropouri:)) Asta urma să fie cea mai lungă cursă cu ferryboat-ul, de când venisem aici…plecare la 7, sosire în Paros, la 14. Doar că, pentru diversitate, s-au gândit să lungească și mai mult drumul, și să facă sosirea la 16, după ce au oprit în toate insulițele găsite în drum…

Kimolos, Sifnos, Folegandros, Sikinos, Ios, Naxos…le enumăr pe toate nu să le rețină cineva, doar să vă faceți o idee câte variante sunt și cât de slabe sunt șansele să le vizitați vreodată pe toate :))

Nu vă sfătuiesc să vă luați trasee atât de lungi ca durată, că stați toată ziua pe un scaun, pe o punte…alegerea mea a fost una economică, dar, după atâtea vapoare, ți se cam ia de tot zgomotul și mirosul de motor și vrei doar să ajungi mai repede…🛳

9 ore. 9 ore pe o mare anostă, înnegrită de la cerul fără soare, în care cu greu deslușeai conturul unei alte insule, până să te apropii de ea. Cam așa era de monoton peisajul, când soarele lipsea. Partea bună e că totuși n-a plouat, chiar dacă erau nori.

Ajungem în Paros chiar la 16.30:)) ce să mai zic, vânt din proră…aveam nu mai mult de 3 ore, pentru a “explora” insula…halal!! Mă emoționez atât, că ajung să nu mai văd nimic…

Inițial, când încă încercam să mă decid în ce insule să merg, Paros era în top, abia când s-a ajuns la semifinale, a câștigat Naxos:)) ce să-i faci, avea muntele lui Zeus, n-aveai cum să-l bați!! Nu-mi luasem eu încălțări speciale pentru el, de am ocupat un sfert din mini-bocceluță?? Ca apoi să mi le port pline de nisip, doar pe plajă?

Recunosc, i-am făcut insulei o nedreptate, în nici 3 ore nu vezi nimic, așa că orice părere aș emite despre ea, rog să nu se consemneze nicăieri. Aici am simțit cel mai mult ora din an, octombrie…era pustiu…totul era închis, iar harta, presată și ea de timp, s-a încurcat în a-mi găsi corect singurele 2 obiective pe care mi le-aș fi putut încadra în timp…decid să nu-mi mai bat capul cu nicio biserică cu 100 de uși, colind puțin pe străduțe, trag concuzia (incorectă) că am ales bine Naxos, că uite în ce pustietate m-aș fi nimerit aici și mă îndrept spre port, cu o cafea și-un Ekmek, să-mi țină de urât, până vine și bărcuța. (mi-am luat în serios planul, de a testa până-l găsesc pe cel mai bun🍰😬)

Pe la 12 noaptea, ajung din nou în Pireu. Dacă mi-aș fi făcut griji că e prea târziu și poate sunt dubioase străzile la ora asta…nu luasem în calcul că era sâmbătă seara. Orașul era mai plin de viață ca oricând (nush când tot fusesem eu aici, de știam🤪), toate terasele erau pline, muzică și voie bună, unde întorceai urechea…aici parcă n-ajunsese distanțarea…

În Pireu mă duc unde, dacă nu tot la hostelul unde stătusem și în prima noapte șiiiiii…datorită întârzierii de 8 ore a zborului de întoarcere, am ocazia să văd și ce-am deplâns atât, în prima seară…priveliștea🤩 cum să mă mai plâng, când tot răul a fost spre bine?!?!

După ce lâncezesc într-un hamac, până nu mai rezist cu tot soarele pe mine (#cândviațaegreu), mă îndrept spre oraș, să mai pierd vremea și pe acolo. Nu e ideal, că am toate bagajele cu mine, pe mine, iar afară sunt vreo 27 de grade și magazinele sunt închise, pe motiv de duminică, dar nici nu am variante…

Într-un final, îmi iau rămas bun cu un gyros cu halloumi de la Street Souvlaki (merită vizitat, garantez pentru el🤣) și mă îndrept spre aeroport, chit că mai aveam o grămadă de ore până la zbor.

Ajung aici și mă ia cu leșin – Zborul meu nu era pe tabelă😶 după ce mai verific plecările de 3 ori, încep să-mi treacă tot felul de gânduri prin cap…”nah că ți s-a înfundat, te-ai descurcat până te-ai înecat la mal:))”, “nu era azi zborul?🤔”, “n-am nimerit aeroportul?!”, “dacă nu e ăsta, atunci mai am timp să ajung la celălalt? Și…care naiba e celălalt?!”- știam sigur că e doar unu în Atena, căutasem asta, dar în clipa aia, 1+1 putea fi și 4…mă duc să întreb, mi se zice că mai e atâta până la 19.50, nu o să-l vad de acum pe tabelă! Atunci cum îti explici că le văd pe alea de 20.23?!?!? Caz pierdut, femeia aia. Si cum mă uitam eu lung și insistent, așteptând să se actualizeze miraculos, lista, mă apucă nervii că încă mai sunt pe listă, zboruri de 12.45, când e deja 15.00…pe alea de ce nu le șterg de acolo?😂 mă uit o dată, mă uit de două ori…și acu să vă spun cum stă treaba, dacă mai e cineva ca mine, pt PRIMA dată când i se amână un zbor. Poate o mai fi. Zborul rămâne pe tabelă, cu ora lui inițială…nu apare la noua oră…rămâne cu ora inițială și, în dreptul lui, e scrisă întârzierea și când e replanificat…așa că, printre cursele alea de la 12, de mă enervau pe mine că încă sunt pe tabelă, era și rata mea de București…ușor ușor îmi revine culoarea în obraji…pericolul trecuse, ajungeam acasă🤣